Dăruieşte Mântuitorule Ploaie, Pământului celui însetat…
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Întoarce-Ţi mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră.
Nu ne omorî cu foame şi cu sete pe noi, oamenii, şi dobitoacele.
Ci cu milostivire porunceşte norilor din cer să slobozească pământului ploaie la vreme, ca să-l răcorească şi să crească iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor şi să aducă roadele cele de trebuinţă vieţii noastre.
Doamne, Dumnezeule Atotţiitorule, Care ridici norii de la marginea pământului, Cel ce ai făcut fulgerele spre ploaie, Care scoţi vânturile din visteriile Tale, Cel ce chemi apa mării şi o verşi peste faţa a tot pământul,
Ţie ne rugăm şi cu umilinţă cădem înaintea Ta, mărturisind păcatele noastre şi cerând de la Tine mila cea bogată:
Deschide stăvilarele cerului; porunceşte norilor să dea ploaie; îndură-Te de toate cele de pe pământul Tău;
îndură-Te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân, de robii şi roabele Tale, de fii şi de fiice şi de toate dobitoacele pământului, şi fă să crească pâine de mâncare pentru noi şi iarbă pentru dobitoace.
Primeşte rugăciunile poporului Tău şi să nu lepezi suspinurile săracilor; să nu ne mustri pe noi cu mânia Ta; să nu ne cerţi cu iuţimea Ta;
să nu pierzi pe poporul Tău cu foamea şi cu setea, căci ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc, ca să ia de la Tine hrană la vreme potrivită; în Tine nădăjduim şi afară de Tine pe altul nu ştim; de la Tine aşteptăm milă bogată.
Că bun şi iubitor de oameni eşti, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
