Moartea unui părinte este un moment dificil pentru orice familie. Pe lângă durerea emoțională, apar și aspecte administrative care trebuie rezolvate. Unul dintre cele mai importante este succesiunea – procedura prin care bunurile persoanei decedate sunt transferate legal către moștenitori.
Mulți români se întreabă dacă există o „taxă de succesiune” și cât trebuie plătit pentru a intra în posesia moștenirii. Răspunsul depinde de mai mulți factori, inclusiv de momentul în care este deschisă succesiunea și de valoarea bunurilor.
Ce este succesiunea?
Succesiunea este procedura legală prin care patrimoniul unei persoane decedate (bunuri, terenuri, locuințe, conturi bancare etc.) este transmis moștenitorilor legali sau testamentari.
Aceasta poate fi realizată:
-
la notar (procedură notarială)
-
în instanță, în cazul unor neînțelegeri între moștenitori
În cele mai multe cazuri, familiile aleg varianta notarială, deoarece este mai rapidă și mai simplă.
Există taxă de succesiune?
În România, nu există o „taxă de succesiune” clasică, așa cum există în alte țări. Totuși, există costuri legate de procedura notarială și, în anumite situații, impozite.
Dacă succesiunea este dezbătută în termen de 2 ani de la data decesului, moștenitorii sunt scutiți de impozitul de 1% aplicat asupra valorii bunurilor imobile.
Dacă termenul de 2 ani este depășit, se aplică un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile (case, apartamente, terenuri).
Ce costuri implică succesiunea la notar?
Costurile pot varia în funcție de valoarea bunurilor moștenite. Onorariul notarial este stabilit în funcție de grilele oficiale și crește proporțional cu valoarea patrimoniului.
De exemplu:
-
pentru o moștenire cu valoare mai mică, costurile pot fi de câteva sute de lei
-
pentru bunuri de valoare mare (locuințe, terenuri în orașe mari), suma poate ajunge la câteva mii de lei
Pe lângă onorariul notarial, pot exista costuri suplimentare pentru:
-
extrase de carte funciară
-
evaluări
-
certificate fiscale
-
alte documente necesare
Cine moștenește bunurile?
În lipsa unui testament, legea stabilește ordinea moștenitorilor. În general, copiii și soțul supraviețuitor sunt primii care moștenesc.
Dacă există mai mulți copii, bunurile se împart în mod egal între ei, iar soțul supraviețuitor primește o cotă stabilită prin lege.
În cazul în care există un testament, acesta poate modifica modul de împărțire a bunurilor, dar există și limite legale (rezerva succesorală a copiilor).
Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori nu este de acord?
Dacă apar neînțelegeri între moștenitori, procedura notarială poate fi blocată. În acest caz, soluția este instanța de judecată.
Procesul în instanță poate dura mai mult și poate implica costuri suplimentare, inclusiv taxe judiciare și onorarii de avocat.
De aceea, specialiștii recomandă, atunci când este posibil, rezolvarea amiabilă a împărțirii bunurilor.
Ce documente sunt necesare pentru succesiune?
Pentru deschiderea succesiunii sunt necesare, în general:
-
certificatul de deces
-
actele de identitate ale moștenitorilor
-
certificatele de naștere și căsătorie
-
actele de proprietate ale bunurilor
-
certificatul fiscal
-
extras de carte funciară
Notarul poate solicita și alte documente, în funcție de situație.
Este obligatorie succesiunea?
Succesiunea nu este obligatorie imediat, dar fără ea moștenitorii nu pot vinde, dona sau modifica statutul juridic al bunurilor.
De asemenea, în cazul în care există conturi bancare sau pensii restante, acestea nu pot fi accesate fără finalizarea procedurii.
Amânarea succesiunii peste termenul de 2 ani poate duce la plata impozitului de 1% asupra imobilelor.
Ce trebuie să știe moștenitorii
Este important ca moștenitorii să fie informați corect și să se adreseze unui notar pentru a afla costurile exacte. Fiecare situație este diferită, în funcție de numărul de moștenitori și de valoarea bunurilor.
De asemenea, este recomandat să fie verificată existența eventualelor datorii ale persoanei decedate, deoarece moștenirea include atât bunurile, cât și obligațiile.
Concluzie
După moartea părinților, pe lângă durerea pierderii, apar și responsabilități legale. În România, nu există o taxă de succesiune propriu-zisă, dar există costuri notariale și, în anumite condiții, un impozit de 1% dacă procedura este întârziată peste 2 ani.
Informarea corectă și deschiderea succesiunii în termen pot ajuta la evitarea cheltuielilor suplimentare și la rezolvarea rapidă a situației juridice.
