Când vine frigul, în multe case românești reapar aceleași remedii pe care le foloseau bunicile: ceaiul de tei, mierea cu lămâie, siropul de ceapă, supa fierbinte și gargara cu apă sărată.
Pentru generațiile mai în vârstă, aceste obiceiuri sunt legate de amintirea iernilor de altădată, când o cană de ceai cald și o pătură groasă erau primele lucruri pregătite pentru cineva răcit.
Dar cât de mult ajută aceste leacuri? Care pot calma tusea și durerile în gât și care sunt doar tradiții transmise din familie?
Unele remedii casnice pot ameliora simptomele răcelii, însă nu distrug virusurile și nu înlocuiesc tratamentul medical atunci când apar complicații.
Iată șapte remedii tradiționale, cum pot fi folosite în siguranță și ce trebuie să știe mai ales persoanele în vârstă.
1. Mierea cu lămâie – unul dintre cele mai cunoscute remedii pentru tuse
Puține leacuri sunt atât de cunoscute precum mierea cu lămâie.
În multe gospodării, când cineva începea să tușească, bunica încălzea puțină apă, adăuga o linguriță de miere și câteva picături de lămâie.
Acest obicei are și o explicație practică.
Mierea poate calma iritația gâtului și poate reduce temporar tusea la unele persoane. Există studii care sugerează un beneficiu modest, în special pentru tusea asociată infecțiilor respiratorii ușoare.
Lămâia oferă gust și poate face băutura mai plăcută, însă nu există dovezi că ar vindeca răceala.
Cum se pregătește
Pune o linguriță de miere într-o cană cu apă călduță și adaugă puțină zeamă de lămâie, după gust.
Amestecă și bea încet.
Nu este nevoie ca băutura să fie fierbinte. Lichidele foarte fierbinți pot irita sau arde mucoasa gurii și a gâtului.
Atenție: Mierea nu se administrează copiilor sub un an, din cauza riscului de botulism. Persoanele cu diabet trebuie să țină cont de conținutul de zahăr.
2. Ceaiul de tei – băutura caldă pe care o pregăteau bunicile
Ceaiul de tei este unul dintre cele mai îndrăgite remedii tradiționale din România.
Era pregătit seara, mai ales atunci când cineva avea nasul înfundat, dureri în gât sau senzația de frig.
Deși ceaiului de tei i se atribuie numeroase proprietăți, dovezile clinice privind tratarea răcelii sunt limitate.
Totuși, o băutură caldă poate ajuta la hidratare și poate calma temporar disconfortul din gât.
Cum se pregătește
Prepară infuzia potrivit instrucțiunilor de pe ambalajul produsului alimentar.
Las-o să ajungă la o temperatură confortabilă înainte de a o bea.
Poți adăuga puțină miere, dacă nu ai contraindicații.
Nu consuma cantități exagerate și nu considera ceaiurile din plante complet lipsite de riscuri. Unele plante pot interacționa cu medicamentele.
Ce trebuie să reții: Ceaiul de tei poate fi o băutură reconfortantă, dar nu este un tratament demonstrat împotriva virusurilor răcelii.
3. Siropul de ceapă – leacul din cămara bunicii
În multe sate, ceapa era tăiată felii și pusă cu zahăr sau miere, iar lichidul rezultat era folosit pentru tuse.
Acest remediu este încă foarte popular.
Ceapa conține diverse substanțe vegetale, însă nu există dovezi clinice solide că siropul de ceapă vindecă răceala, bronșita sau infecțiile pulmonare.
Dacă amestecul conține miere, o parte din efectul calmant asupra tusei poate proveni chiar de la aceasta.
Cum se folosea tradițional
Se tăia o ceapă curată în felii, se punea într-un vas și se adăuga o cantitate mică de miere sau zahăr.
După un timp, se forma un lichid dulce.
Dacă alegi să prepari acest amestec, folosește ingrediente curate, păstrează-l la frigider și consumă-l proaspăt, fără depozitare îndelungată.
Nu îl administra sugarilor dacă include miere.
Persoanele cu diabet trebuie să fie atente la zahăr, iar cele cu reflux gastroesofagian pot observa agravarea disconfortului.
Important: Siropul de ceapă este un preparat tradițional, nu un înlocuitor al medicamentelor prescrise.
4. Supa caldă de pui sau de legume – de ce poate fi de ajutor
Când cineva răcea, în multe familii se pregătea o oală de supă.
Supa caldă este și astăzi o alegere potrivită atunci când pofta de mâncare este redusă.
Ajută la aportul de lichide și poate furniza energie și nutrienți.
Căldura poate calma temporar senzația de nas înfundat sau iritația gâtului.
Nu există însă dovezi că supa de pui distruge virusurile sau scurtează în mod sigur durata răcelii.
Ce supă este potrivită
Poți pregăti o supă simplă cu morcov, țelină, păstârnac și alte legume.
Dacă nu ții post și alimentația îți permite, poți adăuga carne de pui.
În perioada Postului Crăciunului, supa de legume este o alternativă potrivită.
Evită să o servești foarte fierbinte.
Pentru persoanele care trebuie să limiteze sarea, inclusiv unele persoane cu hipertensiune sau insuficiență cardiacă, este important să adapteze cantitatea de sare la recomandările medicului.
5. Gargara cu apă sărată – un remediu simplu pentru gât
Gargara cu apă călduță și sare este un remediu casnic folosit de mult timp pentru disconfortul din gât.
Poate calma temporar iritația, dar nu tratează cauza infecției.
Cum se prepară
Dizolvă aproximativ o jumătate de linguriță de sare într-un pahar cu apă călduță.
Fă gargară câteva secunde, apoi scuipă lichidul.
Nu îl înghiți.
Această metodă este potrivită doar pentru persoanele care pot face gargară în siguranță.
Nu este recomandată copiilor mici sau persoanelor care au dificultăți de înghițire ori risc de aspirație.
Dacă durerea în gât este severă, persistă sau este însoțită de dificultăți la înghițire ori respirație, este necesară evaluarea medicală.
6. Aburii – un obicei popular care poate fi periculos
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri din trecut era inhalarea aburilor deasupra unei oale cu apă fierbinte.
Uneori se adăugau sare, mușețel sau alte plante.
Deși unele persoane simt o ușurare temporară, nu există dovezi convingătoare că inhalarea aburilor dintr-un vas scurtează răceala.
În schimb, există un risc real de arsuri grave, mai ales dacă vasul se răstoarnă.
Nu este recomandat să stai cu fața deasupra unei oale cu apă clocotită și nici să acoperi capul cu un prosop pentru a inhala aburii.
O variantă mai sigură pentru nasul înfundat este utilizarea unui spray nazal cu soluție salină.
Pentru irigațiile nazale, folosește numai apă sterilă, distilată sau fiartă și apoi răcită, potrivit instrucțiunilor dispozitivului.
Aerul din cameră trebuie să fie confortabil, fără umezeală excesivă care favorizează mucegaiul.
7. Odihna și lichidele – remediul simplu pe care mulți îl neglijează
Bunicile spuneau adesea că omul răcit trebuie să stea la căldură și să se odihnească.
Odihna este într-adevăr importantă în timpul unei infecții respiratorii.
Organismul are nevoie de timp pentru recuperare, iar efortul excesiv poate accentua starea de oboseală.
Hidratarea ajută la prevenirea deshidratării, mai ales dacă există febră.
Poți consuma apă, supă sau băuturi calde, în funcție de toleranță.
Nu este nevoie să bei cantități exagerate de lichide.
Persoanele care au restricții de lichide din cauza unor boli cardiace sau renale trebuie să respecte indicațiile medicului.
Cât durează o răceală obișnuită?
Răceala comună este provocată de virusuri respiratorii.
De obicei, simptomele se ameliorează treptat în aproximativ o săptămână, deși unele pot dura mai mult.
Tusea poate persista și după ce celelalte manifestări au dispărut.
Totuși, nu orice tuse este provocată de o simplă răceală.
Gripa, COVID-19, pneumonia, astmul și alte afecțiuni pot avea simptome asemănătoare.
Dacă apar febră mare, dureri musculare puternice sau stare generală foarte alterată, poate fi necesară evaluarea pentru gripă ori alte infecții.
La persoanele cu risc crescut, anumite tratamente antivirale sunt eficiente numai dacă sunt începute suficient de devreme.
De ce antibioticele nu vindecă răceala
Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului.
Răceala comună este o infecție virală, iar antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu a virusurilor.
Folosirea lor inutilă poate provoca reacții adverse și contribuie la rezistența bacteriană la antibiotice.
Nici secrețiile nazale galbene sau verzi nu înseamnă automat că este nevoie de antibiotic.
Dacă medicul suspectează o complicație bacteriană, va decide dacă este necesar un tratament specific.
Ce trebuie să știe persoanele de peste 60 de ani
La vârste mai înaintate, infecțiile respiratorii pot necesita mai multă atenție.
Persoanele cu diabet, boli de inimă, boli pulmonare, afecțiuni renale sau imunitate redusă pot avea un risc mai mare de complicații.
Uneori, la vârstnici, o infecție serioasă nu provoacă febră foarte mare.
Pot apărea slăbiciune accentuată, confuzie, somnolență neobișnuită sau agravarea unei boli deja existente.
Este important ca aceste semne să nu fie puse automat pe seama vârstei.
De asemenea, medicamentele pentru răceală cumpărate fără rețetă nu sunt potrivite pentru toată lumea.
Unele decongestionante pot crește tensiunea arterială sau pot interacționa cu tratamentele pentru inimă.
Anumite antihistaminice pot provoca somnolență și confuzie, iar unele combinații pentru răceală conțin deja paracetamol, ceea ce poate duce la supradozaj dacă se mai administrează separat.
Cere sfatul farmacistului sau medicului înainte de a combina tratamente.
Când nu mai este suficient un ceai sau un leac bătrânesc
Remediile casnice sunt destinate ameliorării simptomelor ușoare.
Solicită sfatul medicului dacă febra persistă, simptomele se agravează, apare o durere importantă în piept sau tusea nu se ameliorează.
Dacă simptomele durează peste zece zile fără ameliorare ori reapar mai puternic după o perioadă de îmbunătățire, este recomandată evaluarea medicală.
Sună la 112 dacă apar dificultăți severe de respirație, durere puternică în piept, confuzie bruscă, pierderea stării de conștiență sau alte semne de urgență.
Pentru persoanele în vârstă și cele cu boli cronice, este prudent să contacteze medicul mai devreme, mai ales dacă suspectează gripă sau COVID-19.
Ce leacuri bătrânești merită păstrate?
Tradițiile din gospodăriile românești nu trebuie respinse în întregime.
O cană de ceai călduț, mierea pentru calmarea tusei, supa de legume și odihna pot face zilele de răceală mai ușor de suportat.
Gargara cu apă sărată poate ajuta la disconfortul din gât.
În schimb, inhalarea aburilor deasupra apei clocotite, administrarea antibioticelor fără recomandare și folosirea unor preparate necunoscute pot face mai mult rău decât bine.
Este important să deosebim un remediu care calmează simptomele de un tratament care acționează asupra cauzei bolii.
Concluzie
Leacurile bătrânești fac parte din tradiția multor familii românești și unele pot fi utile pentru confortul persoanelor răcite.
Mierea, băuturile călduțe, supa, gargara cu apă sărată și odihna pot ameliora anumite simptome, dar nu garantează vindecarea și nu previn complicațiile.
Dacă ai o răceală ușoară, aceste măsuri pot fi de ajutor. Dacă însă tusea persistă, respiri greu, ai febră prelungită sau starea generală se înrăutățește, nu amâna consultul medical.
Cel mai bun lucru pe care îl putem păstra din înțelepciunea bunicilor este grija față de omul bolnav, completată astăzi de informații medicale corecte.
