Pentru mulți pensionari din România, fiecare leu contează. După zeci de ani de muncă, oamenii vor să știe dacă pensia pe care o primesc a fost calculată corect și dacă toate perioadele lucrate au fost luate în considerare.
Un aspect important al sistemului public de pensii îl reprezintă punctele de stabilitate, introduse prin Legea nr. 360/2023. Acestea pot influența cuantumul pensiei persoanelor care au realizat un stagiu contributiv mai mare de 25 de ani.
Dar nu orice an trecut în vechimea totală aduce automat puncte de stabilitate. Tocmai această diferență poate provoca neînțelegeri atunci când pensionarii își verifică deciziile.
Iată ce trebuie să știe cei care au muncit mai mult de 25 de ani și unde merită să se uite pe documentele de pensionare.
Ce sunt punctele de stabilitate
Punctele de stabilitate reprezintă puncte suplimentare acordate, potrivit legii, pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani.
Scopul lor este să reflecte, în calculul pensiei, perioadele mai lungi în care o persoană a contribuit la sistemul public.
Aceste puncte se adaugă celorlalte puncte care intră în calculul pensiei, conform situației individuale.
Este important de înțeles că ele nu reprezintă un ajutor social separat și nici o sumă fixă pe care fiecare pensionar o primește în plus.
Valoarea lor în bani depinde de valoarea punctului de referință folosită legal la calcularea pensiei.
Câte puncte de stabilitate se acordă
Potrivit Legii nr. 360/2023, pentru perioadele contributive care depășesc 25 de ani se acordă puncte suplimentare în mod progresiv.
Schema prevăzută de lege este următoarea:
- 0,50 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani, până la 30 de ani inclusiv.
- 0,75 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 30 de ani, până la 35 de ani inclusiv.
- 1 punct pentru fiecare an contributiv realizat peste 35 de ani.
Pentru fracțiunile de an, punctele se determină proporțional.
Aceasta înseamnă că o persoană cu 36 de ani de stagiu contributiv nu primește același număr de puncte de stabilitate ca una cu 28 de ani.
Cu cât stagiul contributiv depășește mai mult pragurile prevăzute de lege, cu atât numărul punctelor de stabilitate poate fi mai mare.
Exemplu: câte puncte de stabilitate se pot obține la 30 de ani
Să presupunem că o persoană are exact 30 de ani de stagiu contributiv eligibil.
Primii 25 de ani nu generează puncte de stabilitate.
Pentru următorii cinci ani, legea prevede câte 0,50 puncte pe an.
Calculul este simplu:
5 ani × 0,50 puncte = 2,50 puncte de stabilitate.
Aceste puncte intră în numărul total de puncte folosit la stabilirea pensiei.
Nu înseamnă că persoana primește automat o anumită sumă suplimentară, independent de restul calculului.
Exemplu: ce se întâmplă la 35 de ani de contribuții
Pentru o persoană care are exact 35 de ani de stagiu contributiv eligibil, calculul se face în două etape.
Pentru perioada dintre 25 și 30 de ani se acordă 2,50 puncte.
Pentru perioada dintre 30 și 35 de ani se acordă 5 × 0,75, adică 3,75 puncte.
În total rezultă:
2,50 + 3,75 = 6,25 puncte de stabilitate.
Acesta este un exemplu de calcul al punctelor de stabilitate, nu al pensiei totale.
Pensia finală depinde și de punctele obținute pe baza veniturilor și de celelalte elemente prevăzute de lege.
Dar dacă ai muncit 40 de ani?
Pentru 40 de ani de stagiu contributiv eligibil, calculul continuă și cu perioada de peste 35 de ani.
Primele două intervale aduc împreună 6,25 puncte.
Pentru următorii cinci ani, de la 35 la 40, se acordă câte un punct pe an.
Astfel, rezultă încă 5 puncte.
În total:
6,25 + 5 = 11,25 puncte de stabilitate.
Acesta este motivul pentru care pensionarii cu stagii contributive lungi trebuie să verifice cu atenție datele folosite la calcul.
Atenție: vechimea totală nu este întotdeauna același lucru cu stagiul contributiv
Aici apare una dintre cele mai importante confuzii.
Un pensionar poate avea înscrisă o anumită vechime totală, dar nu toate perioadele sunt neapărat eligibile pentru acordarea punctelor de stabilitate.
Legea face distincție între stagiul de cotizare contributiv și alte perioade recunoscute în sistemul de pensii.
De exemplu, anumite perioade asimilate pot conta în alte moduri la stabilirea drepturilor de pensie, fără să genereze automat puncte de stabilitate.
De aceea, simplul fapt că pe un document apare o vechime de 35 sau 40 de ani nu este suficient pentru a calcula singur toate punctele suplimentare.
Trebuie verificată încadrarea fiecărei perioade potrivit legii.
Unde verifici punctele de stabilitate pe decizia de pensionare
Primul document pe care trebuie să îl consulți este decizia de pensionare sau, după caz, decizia de recalculare.
În documentele emise în baza noii legi pot apărea informații despre stagiile de cotizare, numărul total de puncte și punctele de stabilitate.
Denumirea exactă a rubricilor poate varia în funcție de tipul deciziei și de documentele anexate.
Caută informațiile referitoare la:
- Stagiul de cotizare contributiv.
- Numărul de puncte de stabilitate.
- Numărul total de puncte.
- Valoarea punctului de referință utilizată.
- Cuantumul pensiei stabilite.
Dacă nu găsești o rubrică sau nu înțelegi cum s-a ajuns la suma finală, poți solicita explicații casei teritoriale de pensii.
Ce faci dacă ai lucrat peste 25 de ani, dar nu găsești punctele de stabilitate
Lipsa unei informații ușor de identificat pe document nu dovedește automat că pensia a fost calculată greșit.
Primul pas este să verifici ce tip de decizie ai primit și dacă aceasta conține anexele relevante.
Apoi, compară stagiul contributiv înscris cu documentele pe care le deții.
Dacă observi neconcordanțe, poți cere lămuriri în scris casei teritoriale de pensii.
Este util să menționezi numărul deciziei și problema concretă pe care dorești să o clarifici.
Nu te baza doar pe calcule publicate pe rețelele sociale, deoarece situațiile individuale pot fi diferite.
Ce documente pot fi utile
În funcție de situație, pot fi necesare documente care dovedesc perioadele lucrate și veniturile realizate.
Printre acestea se pot număra carnetul de muncă, adeverințele eliberate de foștii angajatori sau de deținătorii legali ai arhivelor și alte acte relevante.
Pentru perioadele mai recente, informațiile privind contribuțiile sunt, de regulă, înregistrate în evidențele sistemului public.
Dacă ai lucrat la o întreprindere care s-a desființat, documentele pot fi păstrate de un operator arhivistic autorizat sau de un alt deținător legal.
Nu plăti pentru adeverințe sau servicii de intermediere înainte să verifici cine deține legal arhiva și ce documente sunt necesare.
Ce se întâmplă dacă anumite perioade nu au fost valorificate
Uneori, pensionarii descoperă că anumite perioade de activitate sau venituri nu au fost luate în considerare în modul în care se așteptau.
În asemenea situații, trebuie stabilit dacă există documente noi și dacă acestea pot produce efecte asupra calculului pensiei, potrivit legislației aplicabile.
Nu orice adeverință nouă duce automat la majorarea pensiei.
De asemenea, nu toate veniturile au același regim juridic.
Este important să ceri o analiză individuală, nu să presupui că orice sumă câștigată în trecut se adaugă direct la pensia actuală.
Există un termen pentru contestarea deciziei?
Da. Legea nr. 360/2023 prevede posibilitatea contestării deciziilor caselor teritoriale de pensii în instanță, în termenul legal de 45 de zile de la comunicare.
Acest termen este important și nu trebuie confundat cu simpla solicitare de explicații.
Dacă ai primit recent o decizie și consideri că este greșită, verifică imediat data comunicării și informațiile despre calea de atac.
O cerere de lămuriri nu trebuie considerată automat o suspendare a termenului de contestare.
În cazurile complicate, poate fi utilă consultarea unui specialist în dreptul pensiilor.
Punctele de stabilitate înseamnă că toți pensionarii primesc bani în plus?
Nu.
Aceste puncte sunt o componentă a formulei de calcul prevăzute de lege.
Ele nu reprezintă o plată nouă acordată automat tuturor pensionarilor care au lucrat peste 25 de ani.
Pentru pensionarii ale căror drepturi au fost deja stabilite sau recalculate, punctele eligibile pot fi deja incluse în calcul.
De asemenea, cuantumul plătit poate fi influențat de dispozițiile legale privind menținerea unui cuantum anterior mai avantajos.
De aceea, nu este corect să promitem o majorare doar pe baza numărului de ani lucrați.
De ce este important să păstrezi toate deciziile de pensionare
Mulți pensionari păstrează doar talonul lunar și pun deoparte deciziile mai vechi.
Totuși, aceste documente pot fi importante dacă apar întrebări privind modul în care au fost calculate drepturile.
Este recomandat să păstrezi într-un dosar deciziile de pensionare, deciziile de recalculare, anexele și adeverințele relevante.
Dacă observi diferențe între documente, notează exact ce rubrici nu corespund.
Acest lucru te poate ajuta să formulezi o solicitare clară către casa de pensii.
Cum eviți informațiile înșelătoare despre pensii
Pe internet circulă frecvent mesaje care promit bani suplimentari tuturor pensionarilor sau care susțin că o simplă cerere aduce automat o majorare.
Asemenea afirmații trebuie verificate.
O informație corectă trebuie să precizeze baza legală, categoria de pensionari vizată și condițiile în care se aplică.
Pentru informații oficiale, poți consulta site-ul Casei Naționale de Pensii Publice și legislația publicată pe portalul legislativ.
Nu trimite fotografii ale actului de identitate, CNP-ului sau deciziei complete unor persoane necunoscute care promit că îți pot mări pensia.
Concluzie: ce trebuie să verifice pensionarii care au lucrat peste 25 de ani
Dacă ai un stagiu contributiv mai mare de 25 de ani, punctele de stabilitate reprezintă un element important al calculului pensiei.
Pentru 30 de ani contributivi eligibili, calculul indică 2,50 puncte de stabilitate. Pentru 35 de ani, 6,25 puncte, iar pentru 40 de ani, 11,25 puncte.
Dar aceste valori nu trebuie confundate cu sume fixe de bani și nu garantează o nouă majorare.
Cel mai important este să verifici stagiul contributiv, punctele de stabilitate și numărul total de puncte înscrise în documentele tale.
Dacă există neclarități, cere explicații casei teritoriale de pensii, iar dacă ai primit o decizie pe care o consideri greșită, nu ignora termenul legal de contestare.
