Când moare o persoană care avea un credit, datorii la stat, facturi restante sau alte obligații de plată, una dintre primele întrebări ale familiei este: „Rămân eu cu datoriile?”
Teama este firească, mai ales atunci când soțul, soția sau copiii descoperă după deces că există rate neachitate sau alte sume datorate.
În România, regula este însă mai nuanțată decât simplul „copiii moștenesc datoriile”. Potrivit regulilor actuale privind succesiunea, datoriile fac parte din pasivul moștenirii, iar moștenitorii care acceptă succesiunea contribuie la plata lor proporțional cu partea pe care o moștenesc. Foarte important: pentru succesiunile deschise după 1 octombrie 2011, răspunderea este, în principiu, limitată la bunurile moștenite, nu la averea personală a moștenitorului.
Datoriile nu dispar automat odată cu decesul
Dacă o persoană avea o datorie atunci când a murit, decesul nu înseamnă automat că acea datorie este ștearsă.
În masa succesorală nu intră doar apartamentul, casa, terenurile, mașina sau banii din cont.
Intră și anumite obligații financiare rămase neachitate.
Acestea formează ceea ce notarul numește pasiv succesoral.
În procedura succesorală pot fi înscrise, de exemplu, credite, datorii fiscale sau alte creanțe dovedite împotriva defunctului.
Dacă accepți moștenirea, accepți doar bunurile?
Nu.
Aceasta este una dintre confuziile cele mai frecvente.
Nu poți spune: „Vreau apartamentul, dar nu vreau datoria care face parte din succesiune.”
Moștenirea este un patrimoniu format atât din drepturi și bunuri, cât și din obligațiile transmisibile ale persoanei decedate.
De aceea, înainte să accepți o succesiune despre care bănuiești că are datorii importante, trebuie să afli cât valorează bunurile și ce datorii există.
Poate banca să îți ia banii tăi personali?
Pentru moștenirile deschise după 1 octombrie 2011, regula generală este favorabilă moștenitorilor.
Uniunea Națională a Notarilor Publici explică faptul că datoriile defunctului sunt plătite de moștenitori din bunurile moștenite, nu din bunurile și veniturile proprii ale acestora.
Cu alte cuvinte, dacă moștenești bunuri în valoare de 80.000 de lei și există datorii succesorale mai mari, regula nu este că trebuie automat să completezi diferența din salariul, pensia sau economiile tale personale.
Există însă situații speciale care trebuie analizate separat, de aceea pentru o succesiune cu datorii mari este importantă verificarea actelor la notar sau cu un avocat.
Dacă sunt mai mulți moștenitori, cine plătește?
În regula generală, fiecare contribuie proporțional cu cota lui succesorală.
De exemplu, dacă două persoane moștenesc în cote diferite, obligația lor față de pasivul succesiunii se repartizează potrivit acelor cote, în condițiile legii.
Codul civil prevede că moștenitorii universali și cu titlu universal contribuie la datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu partea succesorală care le revine.
Așadar, faptul că unul dintre copii se ocupă de toate actele nu înseamnă automat că el trebuie să suporte singur toate datoriile.
Ce se întâmplă dacă există un credit bancar
Creditul trebuie verificat imediat.
Primul lucru care trebuie făcut este să fie anunțată banca și să fie analizat contractul.
Unele credite pot avea o poliță de asigurare atașată, care poate acoperi integral sau parțial soldul în cazul decesului debitorului, în funcție de condițiile poliței și de cauza decesului.
Nu presupune însă că orice credit are automat o asemenea protecție.
Trebuie cerută situația exactă a soldului și trebuie verificată existența unei asigurări.
Dacă apartamentul era cumpărat cu credit ipotecar
Aici situația este și mai importantă.
Ipoteca nu dispare doar pentru că proprietarul a murit.
Dacă împrumutul garantat nu este stins printr-o asigurare sau prin altă modalitate, creditorul își păstrează drepturile asupra bunului garantat, în limitele legii.
De aceea, un apartament poate avea o valoare mare, dar trebuie verificat și cât mai este de achitat din credit.
Nu te uita doar la valoarea casei. Uită-te la valoarea netă care rămâne după datorii.
Dacă soțul a murit, soția plătește automat creditul?
Nu doar pentru faptul că este soția persoanei decedate.
Trebuie făcută diferența între două situații.
Una este situația în care soția devine moștenitoare și preia o parte din patrimoniul succesoral.
Alta este situația în care ea era deja codebitor, coplătitor sau garant în contract.
Dacă a semnat contractul de credit în această calitate, obligația ei poate exista independent de moștenire.
De aceea, primul document care trebuie verificat este contractul.
Dar copiii?
Nici copiii nu devin automat responsabili cu toate datoriile părintelui doar pentru că sunt copiii lui.
Calitatea de rudă nu înseamnă că banca poate lua pur și simplu bani din conturile lor personale.
Contează dacă acceptă moștenirea și în ce condiții intră în succesiune.
De aceea, o familie care descoperă datorii mari nu ar trebui să facă acte în grabă înainte să afle exact situația patrimoniului.
Poți renunța la moștenire dacă sunt prea multe datorii?
Da, legea permite renunțarea la moștenire, în condițiile legale.
Pentru moștenirile deschise după 1 octombrie 2011, termenul general de opțiune succesorală este de un an de la data decesului.
Dar este foarte important să nu presupui că poți accepta mai întâi moștenirea și apoi să renunți oricând dacă descoperi datorii.
Unele acte făcute de moștenitor pot avea semnificație juridică în privința acceptării.
Dacă există dubii, discută cu notarul înainte să vinzi, să împarți sau să dispui de bunurile persoanei decedate.
Ce se întâmplă dacă nimeni nu vrea moștenirea
Nu poți obliga un copil sau o altă rudă să accepte o succesiune doar pentru a plăti datoriile defunctului.
Renunțarea însă trebuie făcută potrivit procedurii legale.
Și mai este un lucru important: renunțarea unei persoane poate schimba cine este chemat în continuare la moștenire.
De aceea, dacă într-o familie există mai mulți succesibili, situația trebuie privită pentru fiecare în parte.
Datoriile către stat intră și ele în succesiune?
Da, obligațiile fiscale restante pot constitui pasiv succesoral.
În cadrul procedurii notariale sunt obținute informații fiscale, iar datoriile dovedite pot fi menționate în certificatul de moștenitor.
Uniunea Notarilor arată explicit că obligațiile fiscale restante și alte creanțe bugetare pot fi înscrise în pasivul succesoral.
Așadar, nu doar creditele bancare trebuie verificate.
Poate creditorul să urmărească bunurile moștenite?
Da.
Dacă datoria nu este achitată, creditorii succesiunii pot urmări bunurile succesorale în condițiile legii.
Faptul că moștenitorii fac ulterior partajul și împart bunurile între ei nu înseamnă că datoria dispare.
Uniunea Notarilor explică faptul că creditorii pot continua să urmărească bunurile succesorale atribuite moștenitorilor.
De aceea, nu este o idee bună să încerci să „împarți repede casa” sperând că datoria nu mai poate fi recuperată.
Notarul poate afla dacă există datorii?
Procedura succesorală include și stabilirea pasivului.
În anumite situații, notarul verifică inclusiv registrele privind creditorii și poate primi cereri de la creditorii persoanei decedate.
Legea notarilor prevede proceduri pentru inventarierea pasivului și, atunci când este necesar, pentru lichidarea lui.
Este unul dintre motivele pentru care succesiunea trebuie făcută corect, nu doar prin înțelegeri verbale între rude.
Ce se întâmplă cu facturile restante
O factură restantă reală și dovedită nu devine automat inexistentă la deces.
Trebuie văzut cui aparținea obligația, ce perioadă acoperă și dacă poate fi cerută legal din succesiune.
Pentru utilitățile locuinței este de asemenea important să fie anunțat furnizorul și să fie actualizat titularul contractului atunci când este cazul.
Nu ignora plicurile și notificările care vin după deces.
Ele pot conține informații importante despre pasiv.
Cea mai mare greșeală: să accepți fără să știi ce există
Imaginează-ți următoarea situație.
O persoană moare și lasă un apartament.
Familia vede apartamentul și presupune imediat că este o moștenire avantajoasă.
Abia mai târziu află că există un credit ipotecar important, restanțe fiscale și alte datorii.
De aceea, înainte de o decizie, trebuie făcută o imagine completă:
Ce bunuri există?
Ce valoare au?
Ce datorii există?
Există ipoteci?
Există asigurări pentru credite?
Persoana care semnează ca moștenitor trebuie să cunoască răspunsurile.
Ce trebuie să faci imediat după deces dacă știi că existau datorii
Strânge contractele de credit, extrasele, notificările bancare și actele privind bunurile.
Verifică dacă există polițe de asigurare.
Anunță banca, atunci când există credit.
Mergi la notar și spune de la început că există sau pot exista datorii.
Nu ascunde pasivul și nu semna acte pe care nu le înțelegi.
Mai ales când există o casă ipotecată sau mai multe credite, câteva verificări făcute la început pot evita probleme mult mai mari ulterior.
Ideea pe care trebuie să o știe orice moștenitor
Moștenirea nu înseamnă doar „ce primesc”.
Înseamnă și verificarea obligațiilor rămase după persoana decedată.
Dar nici nu trebuie să trăiești cu frica că, dacă un părinte a murit cu datorii, banca îți va lua automat pensia, salariul sau casa ta.
Pentru succesiunile supuse actualului Cod civil, regula generală este că răspunderea pentru datoriile defunctului se leagă de patrimoniul succesoral, iar moștenitorii contribuie proporțional cu cotele lor.
De aceea, când există datorii, primul pas nu este panica.
Primul pas este să afli exact ce moștenești, cât valorează și ce datorii sunt atașate acelei moșteniri.
