<p data-pm-slice="1 1 []">MoÈtenirea unei case, a unui teren, a unor economii sau a altor bunuri poate crea numeroase probleme atunci când succesiunea rămâne nerezolvată după deces. Una dintre întrebările care apar cel mai des este: <strong>după câÈi ani pierzi dreptul la moÈtenire?</strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 3.0.5.1 -->
<div class="quads-location quads-ad2" id="quads-ad2" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>În România, răspunsul nu depinde pur Èi simplu de câÈi ani au trecut de la moartea persoanei. Trebuie făcută o diferenÈă importantă între <strong>termenul în care moÈtenirea trebuie acceptată</strong> Èi momentul în care familia merge efectiv la notar pentru dezbaterea succesiunii.</p>
<p>Pentru moÈtenirile deschise după 1 octombrie 2011, termenul general de opÈiune succesorală este de un an de la data deschiderii moÈtenirii. În cele mai multe cazuri, acesta începe să curgă de la data decesului.</p>
<h2>În cât timp trebuie acceptată moÈtenirea</h2>
<p>Potrivit regulilor Codului civil, <strong>dreptul de opÈiune succesorală se exercită, în principiu, într-un termen de un an</strong>.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 3.0.5.1 -->
<div class="quads-location quads-ad3" id="quads-ad3" style="float:right;margin:0px 0 0px 0px;">

</div>

<p>În această perioadă, persoana care are vocaÈie la moÈtenire poate să o accepte sau să renunÈe la ea.</p>
<p>Acceptarea poate fi făcută expres, printr-un înscris din care rezultă clar intenÈia persoanei de a deveni moÈtenitor, dar legea recunoaÈte Èi situaÈii de acceptare tacită.</p>
<p>AÈadar, ideea că un moÈtenitor poate să nu facă absolut nimic timp de foarte mulÈi ani Èi apoi să solicite automat partea care i s-ar fi cuvenit nu este corectă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 3.0.5.1 -->
<div class="quads-location quads-ad4" id="quads-ad4" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<h2>Ce se întâmplă dacă a trecut mai mult de un an</h2>
<p>Trecerea unui an de la deces nu înseamnă automat că o persoană „pierde casa” Èi nici că bunurile ajung imediat la ceilalÈi membri ai familiei.</p>
<p>Trebuie stabilit dacă persoana respectivă <strong>a acceptat sau nu moÈtenirea în termenul legal</strong>.</p>
<p>Pot exista situaÈii în care moÈtenitorul nu a mers la notar pentru a da o declaraÈie de acceptare, dar a făcut în termen anumite acte care pot avea semnificaÈia unei acceptări tacite.</p>
<p>Tocmai de aceea, atunci când au trecut deja mai mulÈi ani, situaÈia trebuie analizată în funcÈie de acte Èi de ceea ce a făcut concret persoana respectivă.</p>
<h2>Acceptarea tacită poate fi foarte importantă</h2>
<p>MoÈtenirea nu se acceptă obligatoriu numai printr-o declaraÈie dată în faÈa notarului.</p>
<p>Codul civil recunoaÈte Èi <strong>acceptarea tacită</strong>, atunci când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu l-ar putea face decât în calitate de moÈtenitor Èi din care rezultă intenÈia sa de a accepta succesiunea.</p>
<p>Dar aici apare o greÈeală frecventă.</p>
<p>Nu orice acÈiune legată de bunurile persoanei decedate reprezintă automat acceptarea tacită a moÈtenirii.</p>
<p>Actele de conservare, supraveghere sau administrare provizorie pot avea un regim juridic diferit.</p>
<p>De aceea, simplul fapt că o persoană a locuit în casa părintelui decedat, a achitat anumite facturi sau s-a ocupat de unele bunuri nu trebuie considerat automat dovadă suficientă că moÈtenirea a fost acceptată.</p>
<h2>Succesiunea poate fi dezbătută Èi după mai mulÈi ani</h2>
<p>Una dintre cele mai importante confuzii este cea dintre <strong>acceptarea moÈtenirii</strong> Èi <strong>dezbaterea succesiunii la notar</strong>.</p>
<p>Cele două nu sunt acelaÈi lucru.</p>
<p>Legea nu stabileÈte un termen general în care familia este obligată să finalizeze procedura succesorală notarială. O succesiune poate ajunge să fie dezbătută Èi la mulÈi ani după deces.</p>
<p>Problema principală va fi însă stabilirea persoanelor care au calitatea de moÈtenitori Èi dacă acestea Èi-au exercitat în termen dreptul de opÈiune succesorală.</p>
<p>Prin urmare, faptul că familia nu a mers imediat la notar nu înseamnă, de unul singur, că toate drepturile asupra moÈtenirii au dispărut.</p>
<h2>Exemplu simplu: casa rămasă de la părinÈi</h2>
<p>Să presupunem că un părinte moare Èi lasă în urmă o casă Èi doi copii.</p>
<p>Familia nu face succesiunea, iar de la deces trec cinci ani.</p>
<p>Nu se poate spune automat că, după cei cinci ani, casa nu mai poate fi moÈtenită.</p>
<p>Trebuie verificat dacă cei doi copii au acceptat moÈtenirea în termenul legal, expres sau tacit, dacă există declaraÈii de renunÈare Èi ce acte au fost făcute între timp în legătură cu bunurile succesorale.</p>
<p>Abia după analizarea acestor aspecte se poate stabili situaÈia juridică.</p>
<h2>Poate un frate să înceapă succesiunea fără ceilalÈi?</h2>
<p>Unul dintre succesibili poate solicita deschiderea procedurii succesorale la notar.</p>
<p>Asta nu înseamnă însă că îi poate elimina pur Èi simplu pe ceilalÈi care au drepturi asupra moÈtenirii.</p>
<p>În procedura succesorală, notarul stabileÈte cine are calitatea de moÈtenitor, întinderea drepturilor fiecăruia Èi bunurile care fac parte din masa succesorală.</p>
<p>Dacă între membrii familiei apar neînÈelegeri serioase privind calitatea de moÈtenitor, bunurile sau cotele care le revin, disputa poate ajunge în instanÈă.</p>
<h2>Ce se întâmplă dacă există un testament</h2>
<p>ExistenÈa unui testament poate schimba modul în care sunt împărÈite anumite bunuri sau persoanele care beneficiază de ele.</p>
<p>TotuÈi, testamentul nu înlătură în orice situaÈie drepturile pe care legea le recunoaÈte moÈtenitorilor rezervatari.</p>
<p>De aceea, atunci când există un testament, trebuie verificat conÈinutul acestuia, dar Èi cine sunt rudele rămase în viaÈă la data deschiderii moÈtenirii.</p>
<p>SituaÈia poate fi diferită de la o familie la alta.</p>
<h2>Ce acte pot fi necesare pentru succesiune</h2>
<p>Documentele diferă în funcÈie de bunurile lăsate în urmă Èi de situaÈia familiei.</p>
<p>În mod obiÈnuit pot fi necesare certificatul de deces, actele de identitate ale moÈtenitorilor, certificatele de naÈtere Èi, după caz, de căsătorie, precum Èi documentele de proprietate asupra casei, terenurilor Èi celorlalte bunuri.</p>
<p>Dacă persoana decedată avea conturi bancare sau alte active, pot fi necesare Èi documentele referitoare la acestea.</p>
<p>Dacă există un testament, acesta trebuie de asemenea avut în vedere.</p>
<p>Notarul poate solicita Èi alte documente necesare pentru stabilirea moÈtenitorilor Èi a masei succesorale.</p>
<h2>Au trecut 10, 20 sau 30 de ani. Se mai poate face succesiunea?</h2>
<p>Numărul anilor trecuÈi de la deces nu oferă, singur, răspunsul.</p>
<p>Procedura succesorală poate ajunge să fie dezbătută după foarte mulÈi ani, dar trebuie stabilită situaÈia juridică a persoanelor care pretind moÈtenirea Èi a bunurilor rămase.</p>
<p>Cu cât trece mai mult timp, cu atât lucrurile se pot complica.</p>
<p>Pot dispărea documente, unii dintre moÈtenitori pot deceda la rândul lor, pot apărea succesiuni succesive, iar situaÈia cadastrală sau fiscală a imobilelor se poate schimba.</p>
<p>De asemenea, poate deveni mai dificil să fie dovedite anumite fapte petrecute cu foarte mulÈi ani în urmă.</p>
<h2>MoÈtenirea acceptată nu „expiră” pur Èi simplu după câÈiva ani</h2>
<p>Aceasta este o diferenÈă foarte importantă.</p>
<p><strong>Termenul pentru acceptarea moÈtenirii nu trebuie confundat cu ideea că dreptul de proprietate dobândit legal prin moÈtenire ar dispărea automat după câÈiva ani.</strong></p>
<p>Dacă o persoană a dobândit legal drepturile succesorale, simpla trecere a timpului nu înseamnă automat că partea sa ajunge la un frate, la o soră sau la o altă rudă.</p>
<p>Pot exista, desigur, alte probleme juridice legate de proprietate, posesie, partaj sau uzucapiune, însă acestea trebuie analizate separat.</p>
<h2>GreÈeala pe care mulÈi moÈtenitori o fac</h2>
<p>Cea mai riscantă alegere este să presupui că „avem timp” Èi să nu verifici deloc situaÈia.</p>
<p>Pentru moÈtenirile cărora li se aplică actualul Cod civil, termenul general pentru exercitarea opÈiunii succesorale este de <strong>un an</strong>, chiar dacă procedura succesorală propriu-zisă poate fi dezbătută ulterior.</p>
<p>Dacă Ètii că ai putea avea drepturi asupra unei case, unui teren, unui cont bancar sau altor bunuri, este indicat să verifici actele Èi situaÈia succesorală fără să amâni.</p>
<p>Dacă au trecut deja 5, 10 sau chiar 20 de ani, nu trebuie presupus automat nici că moÈtenirea s-a pierdut, nici că dreptul există în continuare indiferent de situaÈie.</p>
<p><strong>Întrebarea decisivă este dacă moÈtenirea a fost acceptată în termenul prevăzut de lege Èi în ce mod.</strong> De aceea, în cazurile vechi sau complicate, actele Èi situaÈia concretă trebuie verificate de notar Èi, dacă există un litigiu, poate fi necesară soluÈionarea în instanÈă.

După câți ani pierzi dreptul la moștenire. Greșeala pe care mulți moștenitori o fac când lasă succesiunea nerezolvată
